Logo della Provincia di Oristano

Provincia di Oristano - sito web ufficiale

Su “Green pass” in tempus de peste niedda

17/12/2021  - 

Cando connoschimus s'istòria passada, su "Green pass" e su "Super Green pass" non nos ispantant prus

Onni tantos annos s’istòria umana devet fàghere sos contos cun sas epidemias, chi dègumant sa gente e nos ponent in dae in antis de sos lìmites nostros (siat fìsicos siat mentales).

Dae sos archìvios, pro chie ischit chircare, nd’essint a campu documentos interessantes chi mustrant chi s’istòria de eris est sìmile a s’istòria de oe, comente si biet in sos paperis de s’unidade n° 347 de s’Archìviu istòricu de Aristanis bogados a campu dae sas archivistas Antonella Casula, Ilaria Urgu e Rossella Tateo (pro chie cheret lèghere s’artìculu cumpletu, l’agatat in su link https://www.comune.oristano.it/it/vivioristano/citta/luoghi-della-cultura/archivio-storico-del-comune-di-oristano/di-untori-e-morbi-tra-mare-terra-e-cielo/index.html).

Duncas su contu est custu: in su mese de abrile de su 1652 una tartana (barca impreada pro piscare e pro cummèrtziu) movet dae Tarragona in Ispagna pro andare a S’Alighera. Nemos li faghet controllos ne in essida ne in intrada mancari s’Ispagna siat luada dae sa peste niedda giai dae su 1647. Ma sas autoridades de Tarragona e de S’Alighera si fiant fatas comporare.

Cun custa tartana sa peste nd’intrat a Sardigna.

Su 5 de làmpadas de su 1652 su visurè Pedro Mertinez Rubio dat a ischire a tzitades, baronias e biddas chi in L’Alguer sa peste fiat currende. Cun dispositziones lestras ponet sa tzitade in barantena: niunu podet essire dae bidda nen dae domo, e chie si devet mòvere pro bisòngiu pretzisu devet giùghere unu tzertificadu de salude chi ispiegat dae in ue benit, a in ue andat e pro ite. Chie non rispetat sos òrdines est punidu cun pena corporale. 

Pro parare fronte a s’emergèntzia naschet sa Junta del morbo, unu cussìgiu formadu dae sas càrrigas prus importantes de s’Ìsula, chi devet aprontare unu pranu sanitàriu e de controllu de sos territòrios de su Regnu. 

Sa magistradura tzìvica de Aristanis, sighende sos inditos de su visurè e de sa Junta faghet controllos fines a chie totu si movet pro andare a Aristanis o a sas biddas a làcana. 

In custos controllos, su 16 de làmpadas de su 1652 sas guàrdias de Arriora firmant a Galcerino, unu dotore chi fiat benende dae logos impestados e deviat andare a Campidanu. Su visurè Pedro Mertinez Rubio li permitit de andare ma li òrdinat de non passare in bidda peruna e de non tènnere cuntatos cun nemos. Pro chi rispetet sa cunsigna, li dat un’iscorta de ses guàrdias a caddu: dispostas tres a in antis e tres a dae segus suo, devent fàghere rispetare sa distàntzia de seguresa de “mezza miglia”. Imbàtidu a su casteddu de Santu Micheli, su grupu devet fàghere sa barantena.

Su 28 de làmpadas de su matessi annu, su visurè dat a ischire chi su conte de Sèdilo paris cun àteros nòbiles de Tàtari sunt andados a Busache sena rispetare sas règulas de cuntenimentu de s’epidemia, ponende in perìgulu sa salude de totus. Pro chi non torret a capitare, òrdinat chi sas sentinellas non fatzant passare nen gente nen cosa peruna bènnida dae cussa bidda in antis de finire sa barantena.

Comente si biet, in tempos de epidemia sas mesuras de cuntenimentu bi sunt istadas semper e sunt fatas pro su bene de totus. S’òbligu de abarrare in domo, sos controllos de sos ispostamentos, sos tzertificados de salude pro chie si movet, in tempos de epidemia sunt netzessidades chi èvitant dannos prus mannos a sa colletividade.

S’istòria est semper mastra, ma non semper tenet gente chi cheret imparare.

(GF.P.)